Ucraina

Zelenski a făcut apel la solidaritate globală cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel luni la comunitatea internaţională să lucreze împreună pentru a asigura securitatea nucleară şi a evita orice repetare a catastrofei de la Cernobîl, în ziua în care s-au împlinit 35 de ani de la cel mai grav accident nuclear din istorie, relatează AFP, potrivit agerpres.  

„Explozia de la centrala de la Cernobîl şi consecinţele sale au transformat lumea”, a declarat el cu prilejul unei deplasări în zona de excludere care înconjoară reactorul distrus pe o rază de 30 de kilometri.

„Sarcina noastră este de a transforma zona de excludere în zonă de renaştere” şi „de a face totul pentru a întări securitatea nucleară pentru a evita ca astfel de catastrofe să se mai întâmple pe viitor”, a adăugat şeful statului.

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a organizat un eveniment pentru comemorarea celor mulţi care „cu costul propriei sănătăţi şi al propriilor vieţi au trebuit să lupte cu consecinţele catastrofei”, relatează dpa.

Peste 48.000 de oameni care au fost afectaţi de catastrofa nucleară trăiesc în prezent în Kiev, inclusiv persoane mutate şi aşa-numiţi „lichidatori”. Cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la catastrofa nucleară, fiecare dintre ei au primit între 20 şi 35 de dolari.

Pe 26 aprilie 1986, la ora locală 01.23, reactorul nr. 4 al centralei de la Cernobîl, aflat la circa 100 km nord de Kiev, a explodat în cursul unui test de siguranţă.

Timp de zece zile, combustibilul nuclear a ars, degajând în atmosferă elemente radioactive care au contaminat, potrivit anumitor estimări, până la trei sferturi din Europa dar în special Ucraina, Belarus şi Rusia, pe atunci republici sovietice.

Autorităţile sovietice au încercat să ascundă accidentul, Mihail Gorbaciov vorbind public despre el abia pe 14 mai.

Potrivit documentelor de arhivă publicate luni de Serviciul ucrainean de securitate (SBU), cel puţin trei pene s-au produs în centrala de la Cernobîl în 1982 şi 1984, dar autorităţile sovietice le-au trecut sub tăcere.

Centrala de la Cernobîl, precum şi cele de la Leningrad şi Kursk (Rusia), care aveau toate acelaşi tip de reactoare, „sunt cele mai periculoase în ceea ce priveşte exploatarea lor, ceea ce poate avea consecinţe ameninţătoare”, potrivit unui document al KGB datând din 1983 şi publicat de SBU.

În total, 116.000 de persoane au trebuit să fie evacuate în 1986 din zona din jurul centralei, care este în continuare aproape nelocuită şi în ziua de azi. În anii următori, alte 230.000 de persoane au avut parte de aceeaşi soartă.

În patru ani, circa 600.000 de „lichidatori” au fost desfăşuraţi la locul accidentului cu o protecţie foarte scăzută împotriva radiaţiilor pentru a stinge incendiul, a construi o mantie de beton care să izoleze reactorul accidentat şi a curăţa teritoriul din jur.

În prezent, bilanţul uman al catastrofei este în continuare subiect de dezbatere. Comitetul ştiinţific al ONU nu recunoaşte oficial decât circa 30 de morţi în rândul operatorilor şi al pompierilor din cauza radiaţiilor puternice de după explozie. ONG-ul Greenpeace a evaluat în 2006 la 100.000 numărul de decese provocate de catastrofă.

Centrala de la Cernobîl a continuat să producă electricitate până în decembrie 2000, când ultimul său reactor operaţional a fost oprit la presiunea Occidentului.

După ani de tergiversări, o carcasă gigantică de oţel etanşă a fost instalată la sfârşitul lui 2016 deasupra reactorului distrus de explozie şi a devenit operaţională în 2019.

Având un preţ de 2,1 miliarde de euro, finanţat de comunitatea internaţională, această structură care trebuie să asigure securitatea sitului pentru următorii o sută de ani a acoperit vechiul „sarcofag” de beton, fisurat şi instabil, şi a permis o izolare mai bună a magmei radioactive rămase în reactor.

Chiar dacă autorităţile estimează că oamenii nu vor putea trăi în siguranţă mai devreme de 24.000 de ani, situl atrage din ce în ce mai mulţi turişti în căutare de senzaţii tari şi Kievul doreşte ca acesta să fie înscris în patrimoniul mondial al UNESCO „pentru a-l conserva şi a le permite generaţiilor viitoare să vadă tot cu propriii lor ochi”, a subliniat luni ministrul culturii, Oleksandr Tkacenko.

„Cernobîl nu este un loc de divertisment, ci unul al memoriei şi al turismului convenabil”, a postat el pe Telegram.

Absenţa aproape totală a activităţilor umane în zonă a permis florei şi faunei să prolifereze. Aici pot fi văzuţi râşi, vulturi pleşuvi, urşi, elani sau lupi.

Tags

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close