Romania

Se sparge buba: Jaf ca-n codru în perioada stării de urgență

Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, aflat în subordinea lui Raed Arafat, au adus prejudicii imense statului român, prin achizițiile și contractele păguboase încheiate. Aceasta este concluzia Raportului privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență, realizat de Curtea de Conturi la solicitarea Parlamentului României.

Argumentul urgenței medicale, pe care l-au tot invocat cei care au derulat achiziții directe și extreme de păguboase pentru bugetul României nu poate fi invocat. Pentru că, în afara prețurilor exorbitante și plăților în avans, multe nerecuperate, nu a existat niciun beneficiu, materialele sanitare și aparatura medicală ajungând în spitale ori prea târziu, ori deloc.  Controalele Curții de Conturi la ONAC și IGSU au depistat ilegalități majore în procedurile de achiziții directe.

Un exemplu în acest sens este contractual privind achiziția de măști de protecție de la firma din Giurgiu care se ocupa cu organizări de evenimente și catering. ”Operatorul economic nu avea calificarea necesară și nu avea capacitatea profesională și nici experiența de a furniza produse din domeniul sănătății. Gestionarea unui contract în valoare de aproximativ 10 milioane de euro este dificilă pentru o firmă lipsită de experiență, fiind înființată în data de 14.03.2019 (de aproximativ un an), cu o cifră de afaceri pe anul 2019 de 47.870 lei (aproximativ 10.000 de euro) și un singur salariat”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Producătorii români, scoși din cărți

Raportul de control a descoperit o practică a Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate care, efectiv, a împiedicat firmele românești să acceadă la contractele din perioada stării de urgență. Astfel, ONAC a avut o abordare diferențiată a nivelului garanției și a nivelului penalității,  operatorii economici străini beneficiind de un cuantum al procentului de garanție de 0,5% din valoarea contractului și de un cuantum al procentului de penalitate de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, existând situații în care li s-a decontat suplimentar și costul transportului, în timp ce operatorilor români li s-a solicitat garanția de bună execuție în procent de 5% din valoarea contractului, iar penalitățile au fost stabilite la 1% pentru fiecare zi de întârziere.

Citește și:  O creştere de aproape 80% pentru Piaţa auto din România

Potrivit Curții de Conturi, un criteriu important luat în considerare în cadrul procedurii de atribuire l-a constituit tocmai termenul de livrare al produselor, acesta având un punctaj de 40 de puncte din 100, criteriu dat de necesitatea urgentă de realizare a stocurilor de produse medicale. Cu toate acestea, în mai multe situații, operatorii economici semnatari ai acordurilor-cadru cu ONAC și, ulterior, ai contractelor subsecvente cu IGSU, au solicitat amânarea termenelor de livrare invocând, ilegal, clauza de „forță majoră”. Astfel, termenele de livrare convenite au fost prelungite în mai multe situații până la data de 15 iunie 2020, moment la care prețurile produselor pe piața mondială s-au redus treptat la valori apropiate de cele anterioare epidemiei de Covid-19, însă prețurile plătite pentru produsele livrate au rămas cele stabilite inițial.

Tunuri după tunuri

Un exemplu al acceptării unor clauze nerealiste este Acordul-cadru nr. 2595/10.04.2020, având ca obiect achiziția de ventilatoare, încheiat între ONAC și Medi Consulting din Coreea de Sud și Contractul subsecvent nr. 116229/27.04.2020, încheiat între Departamentul pentru Situații de Urgență, prin IGSU, și MEDI Consulting Korea, contract care nu a fost onorat, produsele nu au fost livrate și nici nu s-au calculat și facturat penalități de întârziere, conform clauzelor contractuale, ca urmare a acceptării de către IGSU a clauzei de „forță majoră” invocată de furnizor.

”Nu s-a executat garanția de bună execuție și, prin urmare, nu a fost recuperat avansul în valoare de 2.451.000 USD acordat furnizorului pentru produsele contractate”, potrivit raportului Curții de Conturi. Ministerul Apărării Naționale, prin Statul Major al Forțelor Aeriene, la cererea șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, a efectuat opt zboruri cu aeronave militare pentru aducerea din Turcia a unor măști de protecție. Costul estimat al transportului pentru cele opt zboruri a fost în valoare de 149.436,74 euro, plătit integral de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în condițiile în care, conform contractului încheiat, acesta nu era în sarcina autorității contractante.

Citește și:  Acest TERORIST sa fie arestat

Milioane de euro, pierdute

Referitor la Acordul-cadru încheiat între ONAC și GSC Consulting and Management AG Elveția, având ca obiect furnizarea a 250 de Ventilatoare Medicale, pe baza notei transmise de IGSU, Curtea de Conturi a concluzionat că GSC Consulting and Management AG nu a constituit garanția de bună execuție în valoare de 32.250 Euro, nu a livrat niciun produs din cele 150 de ventilatoare medicale VG70 care au făcut obiectul contractului subsecvent și nici nu a returnat avansul acordat de IGSU în valoare de 1.935.000 euro, deși a fost notificată în acest sens.

La Contractul subsecvent nr. 115839/19.03.2020 încheiat de IGSU și UPC LTD Korea s-au constatat nerecuperarea de către IGSU a costului de transport aferent cantității de 375.425 de seturi de combinezoane, care era o obligație contractuală în sarcina furnizorului. Astfel, obligația contractuală a UPC LTD de transport a tuturor produselor a fost îndeplinită parțial, în condițiile în care costul total al transportului este stipulat clar în contractul subsecvent la valoarea de 2.200.000 de dolari, se mai precizează în raportul Curții de Conturi.

Sursa: national.ro

Tags

Articole similare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close