Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a atras atenția că achizițiile de armament, dat fiind că nu sunt producție proprie și nici nu beneficiază de offset, înseamnă o agravare a deficitului bugetar și a deficitului de cont curent. CSAT a decis, recent, să cumpere avioane F35, pe lângă sumele uriașe alocate deja pentru achiziții militare. Acesta consideră că, în actualul context, trebuie dezvoltată și producția de bunuri indispensabile pentru securitatea alimentară.
În noul context geopolitic și geoeconomic, al războiului din Ucraina, România va aloca mai mult pentru apărare, care nu înseamnă producție proprie, ci, în fapt, achizițiile de armament înseamnă deficit bugetar și de cont curent mai mari, a avertizat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Chiar dacă războiul din Ucraina s-ar termina în acest an, aceasta nu înseamnă revenirea la situația de dinainte, iar alocarea de resurse pentru robustețe, reziliență militară, înseamnă presiune pe bugete publice și realocare de resurse în economii, mai arată Daniel Dăianu.
”Va trebui dezvoltată și producția de bunuri indispensabile pentru securitate, nu numai militară, și aici mă refer la alimente. Este de observat că și în ședințe ale CNSM (Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială) s-a examinat situația industriei agro-alimentare. De aceea este nevoie de politici industriale/agricole adecvate. România trebuie să capitalizeze condițiile naturale (resursele), care o avantajează față de alte state membre din UE, pentru că nu am știut să valorificăm aceste resurse cum se cuvine. Reforme serioase trebuie întreprinse în economie; este vorba de salarizare și sistem de pensii, care să fie echitabile, digitalizare, reforma regimului fiscal, a cheltuielilor publice, care să fie mult mai eficiente, prioritizare de investiții cu orientare către producția de tradables (bunuri exportabile și bunuri ce pot înlocui importuri) și control riguros al realizării, precum și alocare de resurse suplimentare pentru educație și sănătate”, a afirmat președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
Probleme acute
Una dintre problemele structurale acute ale României este subdezvoltarea cronică a industriei agroalimentare, în condițiile în care avem pământ agricol ce înseamnă 57% din suprafața țării și deficitul acestui sector este de 0,5-0,6% din PIB în ultimii ani, semnalează analistul economic. ”În general, avem o subvalorificare a resurselor/materiilor prime interne, care se vede și în faptul că importăm produse a căror realizare include inputuri esențiale din România (exemplu faimos: exportăm cereale și importăm făina). Regimul fiscal regresiv (cetățenii cu venituri mici, sau modeste plătesc proporțional mai mult decât cei cu venituri mari), erori în politica fiscală, puzderia de exceptări și portițe au contribuit la accentuarea deficitului bugetar prin diminuarea veniturilor fiscale potențiale. Cu venituri fiscale de 26-27% din PIB (inclusiv contribuții de asigurări sociale) suntem lanterna roșie în UE”, a precizat Daniel Dăianu. Acesta consideră că trebuie combătută cu toată forța instituțională și cu determinare politică evaziunea fiscală și optimizarea fiscală și că nu trebuie cedat la presiuni interne și externe de tot felul, exprimându-și speranța că și instituțiile europene vor fi mai decise în acest scop.
Paradisurile fiscale trebuie interzise
Criza energetică, urmată de creșterea rapidă a prețului la energie și la alte materii critice afectează puternic veniturile și alocarea de resurse, cu efecte de distribuire majore. ”Sistemul fiscal internațional trebuie reformat în așa fel încât evaziunea să fie redusă, indiferent de cât de greu ar fi de realizat acest obiectiv căruia i se opun interese extrem de puternice. Jurisdicții de tipul paradisurilor fiscale trebuie eliminate din UE. Evaluarea sustenabilității datoriei publice trebuie să ia în considerare unele pasive ascunse (vulnerabilități) ale economiilor, care apar din ce în ce mai mult din cauza înăspririi politicii monetare”, a mai spus Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
