Europa

Pierderi uriaşe pentru Cultura europeană din cauza asa zisei pademii

Sprijinirea culturii, o ”categorie grea a economiei” europene, care a pierdut 31% din cifra sa de afaceri din cauza crizei sanitare, este unul dintre vectorii redresării globale, susţine un studiu dedicat acestui domeniu, potrivit AFP şi agerpres.

Datele prezentate de Ernst&Young, o companie internaţională de audit, contrazic anumite idei preconcepute în ceea ce priveşte acest domeniu considerat câteodată neesenţial. ”Economia culturală este o pârghie importantă de export şi strălucire pentru Uniunea Europeană, exportul de bunuri culturale reprezentând peste 28,1 miliarde de euro în 2017”, se precizează în studiu.

”Industriile culturale şi creative (ICC) trebuie luate în considerare în cadrul unei strategii economice de relansare globală. Reinvestirea în industriile culturale este o parte din soluţie”, a precizat pentru AFP Jean-Noël Tronc, director general pentru Franţa al Societăţii autorilor, compozitorilor şi editorilor muzicali (SACEM) şi preşedinte al Grupului european al societăţilor autorilor şi compozitorilor (GESAC), comanditarul raportului EY.

”Trebuie să ancorăm cultura în economie”, a precizat pentru AFP Marc Lhermitte, autorul acestui studiu care stabileşte că industriile creative reprezentau înaintea pandemiei ”una dintre categoriile grele ale economiei Uniunii Europene”.

Cu venituri ”estimate la 643 de miliarde de euro şi o valoare adăugată generată de 253 de miliarde de euro în 2019, industriile creative reprezentau aşadar 4,4% din PIB-ul UE în termen de cifre de afaceri”, se mai spune în analiză. „O contribuţie economică superioară faţă de telecomunicaţii, înalta tehnologie, industria farmaceutică şi industria auto”, potrivit Ernst&Young.

”Annus horribilis bis”

Afectat de efectele crizei sanitare, acest domeniu a pierdut în 2020 în Europa ”circa 31% din cifra sa de afaceri”. Deşi ”transportul aerian este sectorul cel mai grav afectat, ICC au înregistrat pierderi ale cifrei de afaceri superioare celor suferite de alte sectoare importante ale economiei europene, precum turismul şi industria auto (-27% şi respectiv -25% ), se mai precizează în raportul EY.

”Artele spectacolului (-90% între 2019 şi 2020) şi muzica (-76%) sunt cele mai grav afectate”, a subliniat EY. Iar perspectiva care se deschide pentru 2021 este la fel de sumbră. ”Ceea ce ne-a frapat este că efectele economice pentru cultură se vor prelungi în 2021 într-o manieră destul de sigură”, a precizat Marc Lhermitte.

Jean-Noël Tronc se teme că 2021 va fi un ”annus horribilis bis”: ”Anularea festivalului Glastonbury (prestigios festival de muzică din Marea Britanie) este un prim semnal extrem de îngrijorător, cu un risc de efect de domino întrucât acest festival influenţează turneele europene ale artiştilor internaţionali. Numeroşi actori culturali nu îşi vor mai putea reveni după un al doilea an fără încasări”.

”Retroplanificare”

În fruntea unei delegaţii din care fac parte artişti precum Jean-Michel Jarre (fost preşedinte al Confederaţiei internaţionale a societăţilor de autori şi compozitori, CISAC), Tronc va participa la o videconferinţă cu comisari europeni, printre care Mariya Gabriel şi Thierry Breton, pentru a propune modalităţi de lucru.

”Le voi spune comisarilor europeni ‘trebuie să vă implicaţi într-o strategie de ieşire din izolare la nivelul cultural pentru Uniunea Europeană’. Spaţiile culturale au un risc mai mic în ceeea ce priveşte contaminarea decât alte spaţii care au rămas deschise. Este necesară o retroplanificare, în martie festivalurile trebuie confirmate, potrivit lui Ben Barbaud, directorul Hellfest, un important festival francez.

Din punctul de vedere al lui Jean-Noël Tronc, Uniunea Europeană trebuie totodată să joace şi rolul de reglementator pentru ”a nu lăsa platformele să impună o remuneraţie forfetară creatorilor”. ”În ceea ce priveşte taxele impuse platformelor în beneficiul culturii, ţările nu pot lua individual o astfel de decizie dacă Europa nu este de acord”, adăugat el.

În cele din urmă, ”dacă ne referim la planul de relansare europeană – un pachet de 750 de miliarde de euro – cred că 2% din aceste fonduri destinate ICC, respectiv 15 miliarde de euro, ar fi o solicitare destul de legitimă”, a conchis Lhermitte.

Tags

Articole similare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close