Europa

În privința aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen rămân o serie de obstacole

Asculta informatia

Comisia Europeană exercită crescânde presiuni în privința aderării Bulgariei, României și Croației la Spațiul Schengen, scrie EUOBSERVER, potrivit RADOR.

Miercuri (16 noiembrie), comisia a prezentat un document de 16 pagini, explicând de ce aceste trei țări trebuie să devină membre ale acestui spațiu.

Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, le-a declarat reporterilor din Bruxelles că documentul ar putea convinge Olanda și Suedia să sprijine aderarea celor trei țări.

„Aceste trei țări merită să simtă că sunt pe deplin europene”, le-a spus ea reporterilor.

Atât Amsterdamul, cât și Stockholmul se arată reticente în privința aderării Bulgariei și României la Schengen, un spațiu care cuprinde 26 de țări, dintre care 22 sunt membre ale UE.

Luna trecută, parlamentul olandez a adoptat o rezoluție în care își exprimă opoziția față de aderarea României și a Bulgariei. Cele două țări susțin că, în ambele state, corupția și crima organizată reprezintă o amenințare atât pentru Olanda, cât și pentru întregul Spațiu Schengen.

Suedia ar urma și ea să spună ‚nu’ pentru aceleași motive, după cum relevă presa suedeză.

Consiliul, care reprezintă toate statele mebre, va supune la vot aderarea la Spațiul Schengen pe data de 8 decembrie. Se pare că accesul Croației va fi votat separat de cel în privința Bulgariei și României. Dar nu se știe dacă decizia unanimă a statelor membre ale UE se va referi la toate cele trei țări, mai ales în privința Bulgariei și României.

Începând din anul 2011, Comisia Europeană a exercitat presiuni pe tema aderării Bulgariei și României la Schengen, dar fără succes. La fel a reacționat și Parlamentul European, printr-o rezoluție adoptată luna trecută.

Citește și:  Israelul refuză să-și VACCINEZE copiii. România a dat liber la experimente

Johansson a spus că, potrivit raportului unei delegații formate din experți din 17 state membre ale UE, ambele țări sunt pregătite să adere la Schengen. Ea a spus că toate cele trei țări pot controla granițele externe ale UE, inclusiv în eventualitatea unor pericole pe tema securității.

Totuși, Slovenia amenință să reintroducă un control asupra granițelor interne cu Croația vecină, în cazul în care Croația va intra în spațiul în care se circulă fără pașaport.

„Acum, odaată cu aderarea Croației la Schengen, nu dorim ca Slovenia să devină un fief vizând creșterea numărului de migranți și de refugiați”, a declarat, luni, ministrul de externe al Sloveniei, Tanja Fajon.

Pericolul se datorează migranților care folosesc o rută prin Balcanii de Vest ca să intre în UE. Poliția de frontieră a UE, Frontex, afirmă că, în luna octombrie, a depistat 22300 de traversări ilegale pe această rută, cifra fiind de aproape trei ori mai mare decât cu un an în urmă.

Anterior, Comisia Europeană afirmase că un asemenea control intern ar amenința Spațiul Schengen – un succes sacrosanct al Uniunii Europene.

Dar, pe de altă, parte, ea nu poate opri asemenea demersuri. Începând din anul 2015, peste 300 de motive au fost invocate, în special pe tema stopării migrației.

De atunci, Comisia a adoptat o serie de reforme în speranța că va îndepărta necesitatea unui control intern.

Potrivit unor asemenea reforme, poliția este mai împuternicită să îi urmărească și să îi aresteze pe migranți în alte state membre ale UE.

Drepturi fundamentale

Potrivit documentului de 13 pagini al comisiei, toate cele trei țări trebuie să asigure drepturile fundamentale și protecția informațiilor la granițele externe.

Citește și:  UE, determinată să oprească migraţia în masă din Afganistan

Documentul precizează totodată că Bulgaria „a impus o strictă administrare a frontiereilor, asigurând calitatea supravegherii și un control sistematic al frontierelor”.

Totuși, la începutul acestei luni, un grănicer de la frontiera bulgară a fost împușcat mortal la granița cu Turcia, atacul fiind pus pe seama unor presupuși traficanți ai migranților.

De asemenea, în cursul verii, un raport al organizației Human Rights Watch acuza Bulgaria că ar fi bătut și prădat o serie de afgani, dar și alți azilanți, silindu-i să se întoarcă în Turcia.

La fel a procedat și Croația, după cum afirmă Centrul de Studii pentru Pace, o organizație neguvernamentală pentru dreoturile omului din Croația. Potrivit unor membri ai acestui centru, în primele opt luni ale anului 2022, Croația a înregistrat 2600 de cazuri de deportări ilegale.

Articol de Nikolaj Nielsen

Tags

Articole similare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

+ 2 = 8

Close