Asculta informatiaDupă ce Ucraina a interzis limba română în școli și biserică, acum distruge mediul și frontiera Deltei Dunării pe porțiunea românească.
După ce Ucraina a interzis limba română în școli și biserică, acum distruge mediul și frontiera Deltei Dunării pe porțiunea românească. O întâlnire discretă, anunțată, pe repede înainte, dintre reprezentanții mai multor ministere a avut loc ieri la Ministerul Transporturilor, dar care a scos în evidență o situație incredibilă care va genera un conflict diplomatic uriaș între Uniunea Europeană și Ucraina.
La primele ore ale dimineții de ieri, directorul interimar care răspunde de domeniul naval din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Georgeta Murgeanu, a convocat pentru orele 14.00 o întâlnire fulger cu reprezentanți ai Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor, ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) și ai administrațiilor fluviale.
Scopul a fost unul incredibil: Ucraina a demarat de câteva luni lucrările de adâncire a canalului Bâstroe și acum se pregătește pentru aceleași lucrări pe Canalul Sulina, fără acordul autorităților române.
Prin aprilie 2022, Poliția de Frontieră din zona Chilia a sesizat autoritățile centrale, adică Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul de Externe, că autoritățile ucrainene au început lucrări de dragare a Canalului Bâstroe. De fapt, nu erau lucrări de dragare, ci de adâncire a canalului, ceea ce contravenea flagrant tuturor convențiilor internaționale la care aderaseră Ucraina și România.
Dar, de atunci și până astăzi nicio instituție a statului n-a avut vreo reacție sau să ia vreo măsură. Potrivit informațiilor noastre furnizate de mai mulți băieți cu ochii roată, autoritățile ucrainene au început în aprilie anul trecut să adâncească canalul Bâstroe, adică de la 5 metri la 8,4 metri pentru ca navele comerciale să poate circula pe Dunăre către Europa.
Deja în zonă a apărut o dragă sub pavilion maltez care lucrează de zor la adâncirea canalul Bâstroe. Practic, Ucraina urmărește prin aceste lucrări să se conecteze Canalul Bâstroe la Coridorul Transeuropean de Transport Naval, adică la Rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).
Dar, aceste lucrări au fost demarate fără acordul autorităților române așa cum prevăd convențiile internaționale. Mai mult, de ceva timp s-au extins lucrările și pe partea ucraineană a Canalului Chilia. De asemenea, există informații că Ucraina ar intenționa chiar construirea unei hidrocentrale în zona Bâstroe-Chilia.
Trebuie precizat că prin adâncirea acestor două canale se distruge tot ecosistemul Deltei Dunării, care este strict protejată aflată în Patrimoniul UNESCO și totodată se încalcă grosolan toate convențiile internaționale la care a aderat Ucraina și România, ca țară membră a Uniunii Europene. Practic, prin aceste demersuri, Ucraina sfidează și Uniunea Europeană și România.
„Prin aprilie 2022, reprezentanții Poliției de Frontieră din zona Chilia m-au informat că Ucraina a început să lucreze la adâncirea canalului Bâstroe. Imediat, a doua zi, eu am informat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, inclusiv pe ministrul Barna Tanczos, despre această situație, dar n-am avut niciun feedback nici până azi.
În schimb, ieri dimineața, am fost sunat de la Ministerul Transporturilor să vin la o întâlnire despre această situația, dar, fizic nu aveam cum să ajung”, a declarat pentru PUTEREA Gabriel Teodosie Marinov, guvernatorul ARBDD, scrie puterea. ro.
Din punct de vedere strategic și economic, se urmărește includerea brațului Chilia în rețeaua transeuropeana de transport. Ucraina nu este membră UE, iar Convenția de la Belgrad din 1948 privind regimul navigației pe Dunare prevede că doar canalul Sulina este deschis navigației internaționale.
Din punct de vedere economic, adâncirea ar duce la mutarea traficului de nave pe brațul Chilia cu impact negativ asupra AFDJ Galați care administrează canalul Sulina. Din taxele de canal, AFDJ întreține șenalul navigabil pe tot parcursul românesc al Dunării. Diminuarea încasărilor va afecta și sectorul fluvial al Dunării care este inclus în coridorul VII de transport.
Din punct de vedere militar, adâncirea va permite accesul pe brațul Chilia al navelor de razboi de mari dimensiuni, chiar la frontiera cu România. La momentul actual, Flotila de Dunăre deține supremația cu navele fluviale de luptă din înzestrare actuală”, conform Infofinanciar.ro.
