Europa

Comisia Europeană vrea România în zona Schengen

Comisia Europeană a prezentat miercuri o strategie pentru consolidarea frontierelor externe ale spaţiului Schengen şi pentru evitarea controalelor introduse de mai multe ţări în interiorul acestei zone de liberă circulaţie începând din 2015 şi accentuate de pandemie şi i-a solicitat Consiliului să dea undă verde ”cât mai curând posibil” aderării României, a Bulgariei şi a Croaţiei la Schengen, transmit AFP, Reuters şi dpa.

”Ştim că vor exista alte provocări pentru Schengen şi trebuie să fim mai bine pregătiţi pentru a le face faţă”, a declarat comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson, într-o conferinţă de presă.

Pentru a consolida controalele la frontierele externe ale zonei de liberă circulaţie, Uniunea Europeană se bazează pe desfăşurarea în curs a noului contingent permanent al FRONTEX, ce ar urma să ajungă la 10.000 de poliţişti de frontieră şi de paza de coastă până în anul 2027.

Iohannis a salutat această decizie a Comisiei Europene

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat miercuri că aderarea la spaţiul Schengen „rămâne un obiectiv politic major pentru România”, deşi criza sanitară a afectat serios această zonă.

„În ceea ce priveşte Schengen, în contextul crizei sanitare şi al măsurilor luate de unele state membre, funcţionalitatea spaţiului Schengen, evident, a fost serios afectată. Cu toate acestea, aderarea la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv politic major pentru România şi face parte din angajamentul pe care ţara noastră şi l-a asumat prin Tratatul de aderare la UE”, a spus şeful statului la dezbaterea „Să vorbim despre viitorul Europei” (Let’s talk – Future of Europe), la care a participat online.

Mai mult, el a subliniat că „România îndeplineşte criteriile necesare de peste zece ani, fiind un exemplu în ceea ce priveşte asigurarea securităţii pentru Uniunea Europeană”.

„Sperăm că eforturile noastre consecvente vor fi recunoscute curând iar o soluţie pentru finalizarea procesului va fi găsită în timp util. În acelaşi timp, aderarea la zona Euro este unul din obiectivele-cheie, pe termen mediu, ale României”, a arătat el.

Potrivit lui Iohannis, „apartenenţa României atât la spaţiul Schengen, cât şi la zona Euro e un pas important pentru consolidarea participării noastre la esenţa proiectului european”.

„Efectele crizei pandemiei au arătat anumite deficienţe în zone în care este nevoie de eforturi suplimentare, pentru a avea mecanisme mai bune atât în Schengen, cât şi zona Euro. Din această perspectivă, România intenţionează să joace un rol activ în toate demersurile ce au ca scop rezolvarea acestor probleme”, a mai spus preşedintele.

UE vrea ca frontierele să fie conectate online, până în 2023

De asemenea, până în 2023 Uniunea Europeană va face deplin interoperabile sistemele informaţionale pentru înregistrarea intrărilor şi a ieşirilor din spaţiul Schengen. Printre altele, Comisia Europeană a propus, în cadrul reformei sistemului de azil în UE, o procedură de înregistrare a sosirilor de migranţi.

”Există o proporţie destul de importantă de oameni care intră în UE fără a fi controlaţi, fără a fi înregistraţi; este o sursă de îngrijorare pentru întregul spaţiu Schengen”, a explicat Ylva Johansson.

Aceasta intenţionează să prezinte la finalul anului un ”cod de cooperare poliţienească în UE” pentru a extinde schimbul de informaţii şi speră în adoptarea unei consolidări a mandatului Europol.

Johansson a indicat că este angajată într-un ”dialog” cu statele membre care au reintrodus controale la frontiere, subliniind că această măsură trebuie să fie luată ”în ultimă instanţă” şi ”nu trebuie să fie permanentă”.

Mai multe ţări europene, printre care Franţa, au reintrodus în 2015 controale la frontiere ca urmare a ameninţărilor teroriste şi a crizei cauzate valurile de migranţi.

Pandemia de coronavirus a dus de asemenea la controale frontaliere, de această dată din motive sanitare, ceea ce a provocat ambuteiaje de camioane şi probleme de aprovizionare, precum şi perturbarea semnificativă a vieţii cotidiene mai ales a lucrătorilor frontalieri.

Pentru a verifica aplicarea regulilor Schengen, în special controlul frontierelor externe, executivul comunitar doreşte creşterea eficienţei vizitelor surpriză în statele membre, eliminând preavizul de 24 de ore care se aplica până acum.

Spaţiul Schengen reuneşte 26 de ţări cu un total de 420 de milioane de locuitori, dintre care 22 de state membre ale UE şi patru state asociate (Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein)

Tags

Articole similare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close