Asia

Ce ascunde China cu privire la submarinul în care tot echipajul s-a sufocat

Guvernul chinez nu este dispus să ofere informații în ceea ce privește accidentele sale militare. De exemplu, nu publică rezultatele investigațiilor sale asupra accidentelor cu avioanele de luptă și niciodată nu a recunoscut public accidentele în care au fost implicate submarinele lor.

La data de  25 aprilie 2003, echipajul unei bărci de pescuit chineze a observat o priveliște ciudată – un periscop care se deplasa deasupra suprafeței apei. Pescarii au anunţat Marina Armatei de Eliberare a Poporului (PLAN), care a trimis imediat două nave pentru investigare.

La început, PLAN a crezut că este un submarin intrus din Coreea de Sud sau Japonia. Dar când personalul chinez a recuperat în cele din urmă vasul și-au dat seama că era unul dintre submarinele lor diesel-electrice, clasa Ming 361. Au găsit atunci pe toți cei șaptezeci care făceau parte din echipaj morți.

Comisarul militar și fostul președinte Jiang Zemin a recunoscut incidentul tragic din 2 mai 2003, într-o declarație care a onorat sacrificiul vieții marinarilor chinezi și a caracterizat vag cauza ca fiind o „defecțiune mecanică”.

O lună mai târziu, o anchetă a comisiei sale a dus la demiterea atât a comandantului și comisarului Flotei Mării Nordului, cât și la retrogradarea sau demiterea a încă șase sau opt ofițeri pentru „comandă și control necorespunzător”. Jiang și președintele Hu Jintao au vizitat ulterior submarinul recuperat și s-au întâlnit cu familiile decedaţilor.

Guvernul chinez nu este dispus la transparență cu privire la accidentele sale militare

China are un obicei de a nu publica rezultatele investigațiilor sale asupra accidentelor de avioane de luptă și niciodată nu a recunoscut public accidentele cu submarine. La acea vreme, unii comentatori și-au exprimat surprinderea că Beijingul a recunoscut incidentul.

Ming 361 fusese într-un exercițiu în Marea Bohai, Golful Mării Galbene la est de Beijing și Tianjing. În mod neobișnuit, la bord se afla un ofițer naval superior, comodorul Cheng Fuming. În jurnalul navei, din 16 aprilie, submarinul  se deplasa discret în timp ce se afla în largul insulei Changshang, îndreptându-se înapoi către o bază din Weihai, provincia Shandong.

Nimeni nu și-a dat seama că ceva nu este în neregulă decât zece zile mai târziu. Mai multe relatări sugerează că nava a fost scufundată. Iar lipsa unei explicații oficiale clare a dus la diverse teorii de-a lungul anilor. Unii comentatori au speculat că echipajul suplimentar a observat testele unui sistem experimental de propulsie independentă de aer (AIP).

Teoria cea mai plauzibilă: motorul diesel-electric convențional a consumat oxigenul

O altă teorie spune că scurgerile permiteau amestecarea apei de mare cu acid formând un gaz mortal care a otrăvit  echipajul. Cotidianul Hong Kong Sing Tao susținea că submarinul se angajase într-un antrenament „periculos” și că a fost o „eroarea umană”, provocând blocarea acestuia pe fundul mării.

Cu toate acestea, cea mai acceptată explicație a fost publicată pentru prima dată de Hong Kong Wen Wei Po, un ziar pro-Beijing: echipajul a fost sufocat din cauza motorul diesel al submarinului.

Un submarin diesel-electric convențional folosește un motor care se hrănește cu oxigen pentru a-și încărca bateriile pentru propulsie subacvatică. Acest lucru se face de obicei în timp ce apare la suprafață – dar un submarin care încearcă să rămână nedetectat o poate face și  scufundat chiar sub suprafața apei unde poate folosi un snorkel pentru a sorbi aer. Snorkelul este proiectat să se etanșeze automat dacă nivelul apei crește prea mult.  Aşa a provocat închiderea supapei de admisie a aerului – sau supapa nu a reușit să se deschidă corect din cauza unei defecțiuni. Cu toate acestea, motorul său diesel nu s-a oprit așa cum ar fi trebuit să răspundă şi a sufocat personalul, scrie nationalinterest.

Tags

Articole similare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close