Europa

Azerbaidjanul, ‘hotărât’ să lupte până când armenii se retrag din Nagorno-Karabah

Azerbaidjanul îşi va continua operaţiunile militare până când forţele armene se vor retrage din Nagorno-Karabah, a indicat diplomaţia azeră miercuri cu privire la această regiune separatistă susţinută de Erevan, relatează  agerpres.

Atât timp cât ‘nu vedem clar că trupele armene părăsesc teritoriul Azerbaidjanului, ne vom continua operaţiunea militară legitimă’, a indicat reprezentanţa azeră de pe lângă Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), al cărei ‘Grup de la Minsk’ este mediatorul conflictului încă din anii 1990.

Luptele au continuat miercuri între Azerbaidjan şi forţele din regiunea Nagorno-Karabah, provincie azeră locuită de o majoritate de etnici armeni, a patra zi după reizbucnirea confruntărilor, cele mai înverşunate de după încetarea focului în 1994, pe fondul unor tensiuni diplomatice în creştere, în special între Franţa şi Turcia, relatează Reuters.

Confruntările, pentru care fiecare parte dă vina pe cealaltă, s-au soldat cu zeci de morţi şi sute de răniţi de duminică.

Violenţele s-au extins dincolo de enclava separatistă şi ameninţă să degenereze într-un război deschis între Azerbaidjan şi Armenia, aflate în dispută de decenii cu privire la Nagorno-Karabah, într-o regiune din Caucaz traversată de conducte de petrol esenţiale pentru aprovizionarea pieţelor mondiale de petrol şi gaze.

Cele două foste republici sovietice au refuzat să înceapă un dialog marţi, alimentând temerile cu privire la implicarea puterilor regionale precum Rusia, aliată cu Armenia printr-un acord de apărare, şi Turcia, susţinătorul tradiţional al Azerbaidjanului, ţară a cărei populaţie predominant musulmană are origini comune cu turcii.

Turcia ‘va face ceea ce este necesar’ dacă Azerbaidjanul îi va solicita ajutor militar în acest conflict, a declarat miercuri ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu.

Citește și:  Turcia acuză Parisul că ‘toarnă gaz pe foc’ în conflictul din Libia

Totodată, şeful diplomaţiei turce a acuzat Franţa, care are o importantă comunitate armeană pe teritoriul său, de sprijinirea ocupaţiei armene a Nagorno-Karabah, a cărei independenţă independenţă în 1991 nu a fost recunoscută de comunitatea internaţională.

În timp ce subiectele în dispută se înmulţesc între Paris şi Ankara, în special în privinţa chestiunilor legate de suveranitate în estul Mediteranei, preşedintele francez Emmanuel Macron a calificat drept ‘nechibzuite’ şi ‘periculoase’ declaraţiile făcute de Ankara în sprijinul Azerbaidjanului.

Consiliul de Securitate al ONU a cerut marţi încetarea imediată a ostilităţilor în Nagorno-Karabah.

Premierul armean Nikol Pashinyan, care a avut marţi o convorbire telefonică cu preşedintele rus Vladimir Putin, a spus că nu ia în calcul deocamdată recurgerea la ajutorul Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) din care Armenia face parte împreună cu Rusia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan, dar că nu exclude un astfel de demers în viitor.

Cei doi nu au evocat ipoteza unei intervenţii militare ruse, a adăugat şeful guvernului armean, o figură nu prea agreată de Kremlin, conform mass-media ruse.

Tags

Articole similare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close